PLANTA CARNIVORA MOV


Credeati ca nu exista plante carnivore mov? Cel putin nu unele pe care copiii de sase ani sa le poata tine pe pervazul camerei lor si sa le hraneasca cu insecte? Da, asa ziceam si eu, dar uite ca exista. Atat a cautat Albert, pana a gasit o planta carnivora pe gustul lui, cu care sa-si imparta dormitorul.

Obsesia asta a inceput undeva prin decembrie, cand i-a scris lui Mos Nicolae sa-i aduca negresit planta. Ca un parinte responsabil, am incercat sa-i explic ca asa ceva nu se poate si sigur, dar sigur Mosul nu i-o va aduce, deci mai bine sa se orienteze spre ceva ce o mama ca mine ar putea gasi prin magazine (nu ca eu i-as fi luat cadoul, ci Mosul insusi, desigur). A renuntat el pe moment la idee, dar, pe parcursul urmatoarelor luni, atat a mai intrebat la toate magazinele, pana cand, in sfarsit, a gasit de unde sa-si cumpere planta carnivora mult visata. N-o fi ea chiar mov, dar vasul sigur este si atunci copilul s-a declarat multumit.

Tot au inceput sa se trezeasca insectele la viata, asa ca seara aprinde lumina in bucatarie si deschide usa spre terasa. Imediat, toata camera se umple de musculite nesuferite, care incep sa se inece in mancarea din farfurii. Asa sila imi mai e de ele, cum le vad in mancarea mea sau pe masa, cum mi se face rau.

-Albert, de ce ai facut asta? De ce ai umplut casa de insecte?

-Cum de ce? Pai planta mea ce mananca? Vrei sa moara de foame, asta vrei?

O ud cu regularitate. El mai uita si planta asta e mare iubitoare de apa. Intr-o alta zi, il vad cu penseta mea in mana, tocmai se pregatea sa o strecoare la locul ei:

-Ce-ai facut cu penseta?

-Upsi! Stiu ca ai sa te superi, dar n-aveam ce face. Am gasit o musca mare, am strivit-o cu penseta ta si apoi i-am indesat-o plantei intr-una din gurile ei larg deschise. Nu puteam sa pun mana, iti dai seama.

Imi dadeam seama, cum sa nu. Tot asa cum realizam ca as fi putut sa-mi pun intestine de musca pe fata, daca decideam sa ma pensez in ziua respectiva cu intrumentul pe care copilul meu il folosise in scopurile mai sus mentionate. Yack, dezgustator! Am aruncat-o direct.

Plantei ii merge bine sub obladuirea lui Albert. Creste frumos, devoreaza musculitele cu care o indeasa, se bucura de lumina de pe pervaz si de apa cu care o rasfat eu, ce mai, e fericita. Atat cat poate fi de fericita o planta carnivora mov. 🙂

Articole pe aceeasi tema

LEAVE A COMMENT

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.