Jucariile de fetite sunt si pentru baietei

Jucariile de fetite sunt si pentru baietei

Merg saptamana trecuta cu Aris la supermarket sa cumparam de-ale gurii, ocazie cu care copilului i se lipesc mainile de o casuta de papusi. Casuta roz toata. Se uita Aris ce se uita la ea, apoi ia un pistol cu gloante din cauciuc. Mi-am si inchipuit gloantele alea propulsate in capul lui frate-su mare, in  motan si in vazele mele din living, asa ca ii spun:

-Parca iti placea casuta.

-E de fetite, raspunde Aris, cu sasaiala lui dulce, specifica celor 3 anisori.

-Pai de ce spui asta?

Nu stia sa dea explicatii, dar auzise sigur pe la gradinita si prin jur una, alta, si asocia rozul casutei cu fetitele.

-Hai luam pistolul, hai mergem la casa, hai platim! Imi prezinta Aris un posibil scenariu.

-Dintre pistol si casuta, care iti place mai mult? insist eu, cu gandul la gloantele pe care avea sa le propulseze aiurea prin casa, dar mai mult din dorinta de a nu-l limita in alegeri, doar pentru ca asa zice “lumea”.

-Casuta, raspunde Aris sigur pe el.

-Atunci luam casuta?

-Luam.

O apuca incantat si goneste cu ea in brate catre casa de marcat. Acolo intalnim doi baietei gemeni, foarte interesati si ei de casuta lui Aris roz. Si incep sa puna  o mie de intrebari, se inteleg acolo pe limba lor, apoi trag sa vada jucaria mai bine.

-Lasati casuta, intervine doamna de la casa, martora la toata scena. Deci doamna de la casa, atentie, nu mama gemenilor. E de fetite, nu vedeti, continua ea ferm, lasati fetita sa se joace cu ea!

“Fetita” era Aris al meu, care cu buclele lui blondute si nebaietesti si imbracat in pantaloni rosii (soc si groaza, macar nu erau roz), o indusese in eroare pe casierita vigilenta.

-E baiat, ii spun.

-Si casuta chiar e de fetite, completeaza Aris. Ah, mandra mai eram de el, nu-l afectase deloc interventia, fix asa cum trebuia. Doamna de la casa ma priveste jenata, timp in care Aris si gemenii continua sa butoneze la casuta. Platim plecam, Aris intr-al noualea cer, toate bune si frumoase.

Tin minte tot asa, cand avea Albert, cel mare, vreo 3 ani, ne batea la cap sa ii luam un carucior de papusi, iar noi amanam, ca nu mai aveam unde sa calcam prin casa de jucariile lui. Apoi cineva ne-a zis (mai voalat, ce-i drept) ca il invatam homosexual daca cedam la asa pretentii. Mama, atunci am dus copilul la magazin sa ii cumpar caruciorul, de a ramas asta mic masca la valul subit de bunavointa parinteasca. Il voiam pe cel mai roz de acolo si eram gata sa iau si o papusa bebelus cu accesorii cu tot, roz si aia, dar copilul a preferat un carucior albastru si atat.

Mi se pare asa o limitare inutila treaba asta cu jucarii de fete versus jucarii de baieti. Hai sa lasam copiii sa se joace cu ce au ei chef, ca asa se dezvolta si invata, prin joaca, prin explorat. Nu se intampla nimic daca o fetita impinge de colo colo niste masinute ori daca un baietel plimba o papusa. Pentru ca, in final, si jucariile roz si cele albastre, la fel ca cele mov, negre, maro, albe sau verzi sfarsesc la fel: uitate prin vreun cufar, stricate si aruncate la gunoi sau, in cel mai bun caz, oferite altor micuti. In vreme ce stapanii lor de drept abia asteapta sa isi ia altele noi si musai mai interesante in loc.

Problema nu e de culoarea sau de felul jucariei, ca nu asa se transforma baietii in fetite si invers. Singura discutie e cum stabilim niste limite clare, astfel incat sa nu ne umplem casa de porcarii si astia mici sa ajunga sa nu mai aprecieze nimic. Atat.

Drept dovada, in doua zile de la cumpararea casutei, Aris mi-a cerut sa ii iau taman pistolul pe care il vazuse initial in magazin, nu vreo papusa Barbie sau vreo rochie cu volane. Maine e foarte posibil sa schimbe iar directia si sa vrea un catelus roz cu fundite. Asta sa fie grija mea!

Articole pe aceeasi tema

2 Comments

  • Diana
    16/10/2018 at 12:44 am

    Hahaha, baietelul meu se joaca toata ziua cu papusi si alte jucarii de-ale surorii mari, avem casa plina de jucarii de la ea incat pentru el nu am mai avut asa mult avant sa-i cumparam masinute si alte jucarii baietesti :)))))

    Nu avem nici o problema cu asta, ba chiar il imbrac prin casa cu haine ramase de la sora-sa, roz, cu cirese si capsuni, floricele etc.

    E mic acum, cand va creste va avea cu siguranta idei precise despre ce vrea sa imbrace si cu ce vrea sa se joace. Momentan ne descurcam cu ce avem, altfel ne dau jucariile afara din casa :)))))

    • ruxandra
      Ruxandra Luca
      17/10/2018 at 11:21 am

      Fix si gandurile mele! 🙂 Sanatosi sa fie puii, ca inflorati sunt deja 🙂 si daaaa, va veni perioada aia cu idei precise la vestimentatie, Albert o are deja, si n-o sa te mint, e costisitoare. :))

LEAVE A COMMENT

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.