COVID-19 poate fi confundat cu gripa sezonieră. Cum îți dai seama ce ai și care este metoda de prevenție cea mai eficientă

Gripă versus Covid versus răceală banală. Informații esențiale și cea mai bună metodă de prevenție.

Printre simptomele care ne sperie cel mai tare în perioada asta se numără febra peste 38 de grade și greutatea în respirație. Doar că febra mare te poate duce cu gândul și la gripă, nu musai la COVID-19, în vreme ce greutatea în respirație poate indica o alergie. Ne mai pot pune pe gânduri durerile de spate sau durerile de cap, care la gripă sunt intense. Ambele pot apărea și în cazul infecției cu COVID-19. Tusea la fel, este frecventă în ambele infecții, dar poate fi și un semn pentru alergii. Ce vreau eu să spun, mai există și alte amenințări pentru sănătatea noastră, care deși pot fi confundate cu virusul ăsta de e acum pe buzele tuturor, nu au nicio legătură cu el.

De aceea, este foarte important să ne informăm corect și din surse sigure, să luăm legătura cu medicul de la primele semne de boală și să urmăm recomandările primite.

Pentru că ne aflăm în plin sezon gripal, mă alătur eforturilor de informare a părinților și a populației în general , privind gripa, complicațiile ei asupra organismului și cea mai bună metodă de a o preveni.

Cum îți dai seama dacă suferi de gripă sau de COVID-19?

Din păcate, este foarte dificil să îți dai seama ce ai, strict pe baza manifestărilor clinice. Deci sunăm medicul de familie, facem teste dacă ni se recomandă, pentru că există și teste de gripă, și de COVID, și ne plimbăm cât mai puțin.

Bine de știut, în linii mari:

  • Răceala banală se caracterizează prin febră mică, secreții nazale, stare generală ușor alterată timp 2-3 zile, apoi  îți revii.
  • Gripa presupune stare generală sever afectată, febră cu valori mari și durată mai lunga (4-5 zile), dureri musculare și oasoase, stare generală foarte proastă.
  • COVID-19 are ca simptome principale: febră, tuse, greutatea în respirație (apare în situația infecțiilor mai grave), iar uneori dureri de cap, dureri musculare și diaree.

Prevenție

Vaccinarea antigripală rămâne cea mai bună metodă de prevenție și este foarte importantă, cu sau fără COVID, pentru că povara anuală a gripei este foarte mare, după cum avertizează specialiștii.

Vaccinarea anuală este cea mai eficientă metodă de a reduce riscul de îmbolnăvire, de complicații ale gripei, de spitalizare și în anumite cazuri, de deces.”  (Dr. Gindrovel Dumitra, Medic Primar Medicină de Familie, Coordonator al Grupului de Vaccinologie din cadrul SNMF)

România se numără printre țările membre UE cu cele mai scăzute rate de vaccinare și atunci să ne gândim că putem atenua presiunea asupra sistemului de sănătate prin prevenirea și reducerea severității bolii gripale. Vaccinarea antigripală reduce practic vizitele în ambulatoriu, spitalizările și internările la unitățile de terapie intensivă.

Virusurile gripale aflate în circulație într-un sezon variază de la an la an. Pe baza datelor analizate în fiecare sezon, Organizația Mondială a Sănătății stabilește compoziția vaccinului gripal, estimând tulpinile circulante pentru fiecare an, iar pe baza acestor informații sunt apoi produse vaccinurile gripale pentru sezonul respectiv. 

  • Contează să ne vaccinăm cât mai devreme, înainte să apară cazurile de gripă, astfel încât să prevenim răspândirea bolii!
  • Cu toate acestea, nu e niciodată prea târziu să ne vaccinăm.
  • Este important să vaccinăm copiii, pentru că ei au o contribuție semnificativă la răspândirea gripei în comunități .

Copiii și adolescenții

Să înțelegem că în fiecare sezon gripal mor oameni de toate vârstele. Copiii pot face forme severe si sunt vectori importanți pentru virusurile gripale către adulți sau vârstnici.

„Imunizarea antigripală rămâne, chiar și în această perioadă, extrem de importantă pentru a reduce riscul unei duble infectări (cu virus gripal și SARS CoV-2) și pentru a evita posibile complicații determinate de virusul gripal în rândul copiilor și al comunității. 

SNMF încurajează vaccinarea antigripală a copiilor și adolescenților având în vedere că vaccinarea este cea mai eficientă metodă de prevenire a îmbolnăvirilor prin gripă. (Dr. Dina Mergeani, Medic Primar Medicinăde Familie, Președintele SNMF)

Vaccinarea antigripală este recomandată tuturor copiilor peste 6 luni, în fiecare an. În cazul în care vă gândiți la teama de înțepătură, să știți că există și vaccin administrat pe cale nazală, potrivit copiilor între 2 și 18 ani. Medicul vă poate explica ce și cum.

Gripă versus Covid versus răceală banală. Informații esențiale și cea mai bună metodă de prevenție.

Mă vaccinez și antigripal și anti-COVID-19? Există contraindicații?

Cam toate vaccinurile se pot administra la distanțe foarte mici, chiar în aceleași zile, explică dr. Ilinca Tranulis, medic pediatru. Vaccinul cu administare intranazală nu poate fi administrat în aceeași lună cu un alt vaccin cu virus viu, asta ar fi singura mențiune. În rest, toate vaccinurile inactive se pot administra la orice distanță. Desigur, ne sfătuim cu medicul de familie înainte de a lua orice decizie.

Sursă sigură de informare

Informații actualizate despre vaccinarea antigripală găsiți pe  www.atlasgripal.ro, platformă lansată încă de anul trecut. Conținutul este iteractiv, o să vedeți, găsiți acolo materiale audio interesante de tip podcast, articole de specialitate și infografice realizate pe înțelesul tuturor.

Gripa nu iartă pe nimeni

Oricine poate contracta virusul gripal, chiar și oamenii perfect sănătoși, avertizează Prof. Univ. Dr. Victoria Aramă, de la Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balș.

Problemele grave cauzate de gripă pot apărea la orice vârstă, însă, unele persoane sunt expuse riscului de a dezvolta complicații grave din cauza gripei, dacă se îmbolnăvesc. În această categorie sunt incluse persoanele de peste 65 de ani, persoane de orice vârstă cu anumite afecțiuni medicale cronice (precum astm, diabet sau bolile de inimă), femeile însărcinate și copiii mai mici de 5 ani. Gripa este o infecție severă care poate conduce chiar și la deces. Decesul sau riscul de deces este, se pare, de zeci de ori mai mare la persoanele care au diverse boli cronice, cardiace sau pulmonare, față de persoanele care nu au astfel de boli cronice.” (Prof. Univ. Dr. Victoria Aramă, Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balș)

Un studiu IMAS realizat anul trecut arată că 28,9% dintre respondenții din mediul urban și 33,7% dintre respondenții din mediul rural consideră că s-au informat cu privire la vaccinarea antigripală a copiilor și au decis să nu își vaccineze copiii. În ceea ce privește percepția cu privire la categoriile sociale pentru care vaccinarea antigripală asigură protecție, 72% dintre părinți consideră că vaccinarea protejează copilul, iar sub două treimi afirmă că vaccinarea protejează întrega familie, respectiv întreaga comunitate (63,2%, respectiv 59,9%).

În contextul prelungit al pandemiei COVID-19, vaccinarea antigripală rămâne cea mai eficientă metodă de prevenție recomandată de medici, reducând riscul coinfecției cu ambele virusuri.

Pentru o informare corectă despre vaccinarea antigripală, nu uitați că puteți accesa platforma www.atlasgripal.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.