Eram in a doua zi de vacanța cu M., mama și copiii. Începuse sa se lase seara, dar noi încă înotam in piscina hotelului. Ziua era foarte cald, așa ca ne vedeam nevoiti sa petrecem ore bune in interior, iar după 18 ieșeam din nou la joacă.
.
Și cum stăteam noi acolo, la bălăcit, murati din cap pana in picioare, cu clor în păr, dar și nitica sare, de la baia in mare de mai devreme, vedem cum încep sa iasă ceilalți turiști la plimbare, prin resort. Frumos îmbrăcați, parfumați, cu pielea bronzata și lucioasa de la cremuit. Merg ușor, se tin de mâna, fac poze. Ii spun mamei, care avea brațele pline cu Albert si Aris:
.
-Mai, mama, mi-as cam dori sa fim și noi așa, aranjați, in loc sa stam murati și la ora asta, când lumea se plimba.
-Ce ai, dragă? îmi raspunde mama, pe tonul ei ferm, care mi-e arhicunoscut de cand eram mica si care nu prea lasă loc de comentarii. Uita-te la copiii tai, crezi ca ar prefera sa fie țiplă acum sau sa se distreze in apă?
.
M-am uitat, râdeau cu gura pana la urechi, în ciuda nedușatului, nespalatului pe dinti și nepieptanatului, care ar fi trebuit sa aibă loc pana la ora respectiva. Sau tocmai datorită lor. Iar fericirea copiilor era si a noastră. Ce folos sa fi fost la patru ace, dar cu niste fete lungi, iar noi sa stam cu gura pe ei, eventual, sa nu se murdareasca.
.
Am realizat ca replica mamei fusese genul de lucru pe care i l-as fi spus eu in mod normal, o chestie dintr-aia de parinteala modernă, cu care o mai bat la cap. Asta m-a făcut sa zâmbesc.
.
Bălăceala am continuat-o pana când s-a închis piscina și am fost nevoiți sa ieșim. Iar după ce a mai trecut euforia primelor zile petrecute cu copiii aproape numai la joaca in apa, am apucat sa ne bucuram și de câteva plimbări la ceas de seara, in formula completa și arătând decent, adică cu toate dusurile făcute și cu nițel rimel la ochi, în cazul meu și al mamei. Cam ca turiștii pe care ii admirasem din piscină.
.
Asta e, in vacantele cu copiii ne gândim in primul rând la ei. Ceea ce facem și acasă, de altfel. Degeaba ne-ar plăcea sa stam cu burta la soare toată ziua și sa ne tinem de plimbări liniștite și cine romantice in fiecare seara, it’s just not gonna happen, vorba aceea 😄 Și e in regula, e absolut perfect și asumat când ai copii. N-or fi vacantele cu ei cele mai relaxante, dar clar sunt cele mai aducătoare de bucurie.
.
Chit ca stai mai mult îmbibată cu sare din apa mării, clor din psicină sau nisip de pe plajă decât cu machiajul pe fata și cu buclele in par, apuci sa razi pe saturate și sa te bucuri de ai tai cei mai dragi, fără presiunea de a găti, a face curat sau a merge la job. Mare lucru! 😁