Aris e diversificat bine de-acum. Mananca mai multe legume decat mine: broccoli, dovlecel, cartof dulce, ardei gras, conopida, fasole verde, cartof, telina, morcov, spanac, pastarnac, ceapa (doar pentru aroma), in diverse combinatii. Plus carne de pui si de vitel si, ocazional, ulei de masline, care da un gust tare bun piureului de legume. Cereale nu i-am dat inca si nici nu ne-au fost recomandate, avand in vedere pufosenia cu care avem de-aface in cazul lui. Galbenusul de ou e pe lista celor de introdus in curand. La fel si branza din lapte de capra, nu i-am facut inca, dar tot spun ca ii voi da, sa vad ce parere are. Pentru masa de dimineata ne-am rezumat la mere, pere si prune. Bananele pe care mi le smulge din mana de nu stiu cand si pe care abia recent am inceput sa i le dau, se pare ca nu-l incanta cine stie ce. Daca are voie sa le manance, parca nu mai e asa amuzanta treaba. Gata, i le interzic din nou, sa vezi ce-i creste iar entuziasmul!
In general ii pregatesc totul acasa, din ingredinte bio. Dar in perioada in care a fost bolnavior si mai pretentios sau in weekendurile cand l-am dus la munte, ne-au ajutat borcanelele cu mancare. Aris le adora, desi am prietene ai caror bebelusi nu pun gura pe ele. E complicata treaba cu piureurile astea la borcan, ca multe contin lapte praf (pe care puiul meu nu a pus gurita si nici n-am vreo intentie sa-i dau), altele au sare sau cine stie ce alte nebunii, de nici nu-mi vine sa cred ca ar putea baga asa ceva in hrana pentru bebelusi si, mai ales, ca se gasesc parinti care sa le cumpere. Variantele bio raman cele mai sigure, dar e bine de citit cu atentie eticheta, indiferent de situatie.
Dimineata i-am oferit in general sucuri de fructe, dupa care a fost innebunit o vreme, dupa care si-a mai pierdut din interes. Sucul de prune si cel de pere il ajuta foarte bine la digestie (stiti ca bebelusul meu a inceput sa se constipe odata cu introducerea alimentelor solide si, in lipsa acestor sucuri, inca ar avea probleme). Merele coapte nu-i plac deloc. Si mai pun si trei odata la cuptor, desi stiu ca nu-i plac, dar sa vedeti cum le dau eu gata dupa ce le refuza el, ca sunt delicioase. Nici dupa piureuri de fructe nu se da in vant. Alea cumparate, insa, au ceva aparte, de le inghite cu atata pofta (si doar citesc de zece ori eticheta, n-au nimic in plus fata de ceea ce ii dau in mod normal).
Si daca tot vorbim de pofta, n-am vazut ceva care sa varieze mai mult. Sunt zile cand rade efectiv tot ce i-am pregatit pentru pranz si-apoi ramane cu gurita deschisa, de ma simt si vinovata ca i-am facut atat de putin si nu mai am de unde sa produc ceva similar in trei secunde. Tot asa cum sunt zile cand imi promit si ii promit si lui ca nu mai gatesc nimic! niciodata! Ca nu mai suport sa arunc borcanele intregi de mancare pregatita cu grija, pasata frumos si oferita cu drag. Si ziua urmatoare o iau de la capat cu gatitul, evident, ca daca tocmai atunci i se face pofta baiatului de legume si eu n-am ce sa-i ofer? Imi ia cam o ora dupa ceas sa ma asigur ca a mancat atat cat a avut nevoie in ziua respectiva. Adica abia dupa o ora de rabdare (intinsa la maxim) si insistente pot sti ca intr-adevar nu mai vrea. Oricum reactia initiala e de respingere. Intotdeauna! Si e firesc sa fie asa. Cel mai bine mananca atunci cand are un spectacol interesant in fata ochilor: adica fie cant, dansez si ma prostesc in toate felurile inainte de fiecare lingurita, fie il asez in preajma cateilor nostri, ca-l amuza tare cum latra si se agita, fie afara, in curte sau pe terasa, sa priveasca pasarile, cerul, copacii. Sau il mai rog pe Albert sa se maimutareasca in fata lui.
Intre timp, am lasat-o mai moale cu spalatul excesiv si frecatul tuturor vaselor in care ii pregatesc mancarea, si-al linguritelor, bolurilor, cutitelor, etc. Le spal bine, da, folosesc un detergent bio (tot cu el ii spal si jucariile la sfarsit de zi), dar nu mai frec pana raman fara unghii.
Azi are in meniu carne de vita cu morcov, cartof dulce si dovlecel. Sa vad ce parere are. Ii pasez bine legumele in continuare, desi are 8 luni, pentru ca asa ii plac cel mai mult. M-am gandit si sa renunt la ideea de piure, sa-i ofer legumele separat, maruntite cu furculita sau sub forma de finger food, dar nu cred ca e o varianta care sa functioneze deocamdata in cazul bebelusului meu. Mai am grija sa ii ofer 2-3 linurite de apa cand pare ca nu mai vrea sa manance, adica undeva pe la jumatatea mesei. Dupa apa, in general ii revine pofta.
In speranta ca experienta noastra ve este utila, am sa va tin la curent cu modul in care continuam sa facem fata marii aventuri a diversificarii.
LATER EDIT: Tocmai i-a cumparat M. cateva borcanele bio cu piure de fructe, recomandate incepand cu varsta de patru luni si, surpriza, contin zahar. Bio, da, dar tot zahar ramane si complet interzis inaintea varstei de un an. De aceea tot spun ca eticheta e sfanta, trebuie citita cu maxima atentie, ca altfel risti sa-i dai puiului cine stie ce prostii, fara sa stii macar. M. n-a avut rabdare sa se uite la ingrediente, ce-i drept, ca mai si scrie mic de tot si cand esti pe fuga, le cumperi pe principul ca sunt bio si-ti spui ca sunt ok. Ei, nu-i mereu valabil. La aceeasi firma, ambalaje si ingrediente aproape identice, un borcanel contine zahar (si mult, nu asa, ca l-am gustat si zici ca-i gemul de caise facut de mama, poti sa-l mananci pe paine), celalalt doar fructe 97% si apa.