DINTISORII DE LAPTE

Ruxandra Luca, copii, dinti de lapte

Aris e la varsta la care incep sa ii rasara, timid, dintisorii de lapte, in vreme ce Albert si-i pierde pe ai lui. La fel de timid. In cazul celor doi dinti de jos, trecerea n-a fost cine stie ce pentru A. mare: i-a cazut intai unul si, rapid, i-a luat locul dintele definitiv. Apoi celalalt, si tot asa, inlocuitorul a aparut imediat. Stirb de-adevaratelea nu prea am apucat sa il vad. Un dinte lipsa pe gingia de jos si cel nou deja vizibil nu-i chiar o tragedie. Apoi, au inceput sa i se clatine cei doi din fata. In acelasi timp. Am tot amanat sa-l ducem la medic, am sperat ca vor cadea singuri, sau, ma rog, cu putin ajutor din partea noastra, dar nu s-a intamplat asta. Mai mult, dintele definitiv a aparut in spatele celui de lapte, care se incapatana sa ramana pe pozitie, si atunci am decis ca e nevoie de o vizita urgenta la stomatolog. A mers doar cu tatal lui, imediat dupa scoala, in vreme ce eu si bebe puf  l-am asteptat acasa, cu sufletul la gura. Asa e cu dintii astia de lapte, iti dau emotii mari si cand vin si cand pleaca.Ruxandra Luca, copii, dinti de lapteRuxandra Luca, copii, dinti de lapteRuxandra Luca, copii, dinti de lapteRuxandra Luca, copii, dinti de lapteRuxandra Luca, copii, dinti de lapteRuxandra Luca, copii, dinti de lapte
Foarte repede, doctorita l-a lasat pe Albert fara incisivii de lapte clatinatori si i-a conturat un zambet nou, cu care nu pot sa ma obisnuiesc deloc. Pe el nici nu l-a durut, nici n-a plans, nici nu l-a afectat in vreun fel treaba asta. Ba dimpotriva, abia astepta vizita Zanei Maseluta din noaptea respectiva, sa-i mai rotunjeasca economiile din pusculita.

Cand l-am vazut ca intra in casa si imi zambeste larg, cu gingiile rosii, mai ca mi-a venit sa plang. Noroc de mutrita lui vesela ca m-a linistit. Seara, l-am ajutat sa-i scrie Zanei si sa o roage frumos sa nu-i ia dintisorii, ca si-ar dori sa-i arate a doua zi  curiosilor de la scoala. Dar sa-i lase banii, asa cum procedeaza ea de obicei. Nu multi, cati poate. Si 1 leu, acolo, era binevenit, desi 10 lei ar fi fost mult mai buni, in vreme ce 100 de lei erau ideali. Pana la urma, a spus ca „singura suma de neacceptat e de zero lei!”, orice peste, mergea. Apoi, m-a pus sa-i desenez o inima pe scrisoare, ca el era prea obosit s-o mai faca si pe asta, si sa-i las foaia cu rugamintile chiar in dreptul geamului, ca se presupune ca pe acolo ar intra in casa Zana asta nastrusnica. Ce sa vezi, chiar a venit! Si l-a ascultat, i-a lasat si banii si dintisorii. Care dintisori au fost pierduti a doua zi la scoala, dupa ce au fost plimbati prin fata tuturor colegilor care s-au aratat interesati (sau nu) sa-i vada.

Vedeti din poze cum imi zambesc ei frumos, mai cu dintisori, mai fara, sa ma topeasca toata!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.