Era in jur de 9 seara, tocmai ii terminasem baia lui Aris. Albert era in pat, cu febră, aștepta sa ii aduc un ceai. Am apucat sa îl scot pe Aris din cadă, înfofolit în prosop, când, deodata, ne-am trezit în beznă.
.
Copiii s-au speriat, am încercat sa ii liniștesc, apoi am orbecăit după o mică lanternă pe care o tin in noptiera. I-am așezat pe băieți in pat, unul lângă celălalt, și i-am rugat sa stea puțin acolo, cat merg sa verific ce s-a întâmplat. Mi-am luminat drumul cu telefonul și am coborât scările cât de repede am putut, in ciuda durerilor de burta și de spate cu care ma chinuie sarcina. Am ajuns in bucatarie, unde era M. , iar in clipa in care i-am vazut fața, mi-am dat seama ca e speriat. N-am apucat sa deschid gura.
.
-Era sa ma electrocutez, mi-a spus cu jumătate de glas.
Se pare ca încercase sa măsoare nu știu ce tensiune, după cum am aflat mai târziu, și, deși își luase toate măsurile de precauție, lucrurile nu merseseră conform planului. Faptul ca am rămas fără curent electric în casă a fost, cu siguranță, cel mai neînsemnat lucru care s-ar fi putut întâmpla.
.
O femeie normală și-ar fi întrebat soțul dacă este bine, primul lucru, apoi l-ar fi strâns in brațe și i-ar fi spus ca îl iubește. Doar ca eu nu mai eram un om normal in momentele alea, acel era sa ma electrocutez ma făcuse sa tremur din toate încheieturile. Am început sa strig la el, sa îi reproșez cât de inconștient a putut fi, îmi venea sa urlu și mai tare, cât ma țineau plămânii, îmi venea sa îl lovesc, parca eram disperata sa ii fac rău, doar ca sa răzbun teama aia cumplită care pusese stăpânire pe mine. Din cauza lui. Am simțit cum mi se înfierbânta fata și cum mi se umplu ochii de lacrimi. Am început sa plâng in hohote.
.
-Cui vrei sa ma lași cu trei copii, am reușit sa articulez printre lacrimi... Cui ne lași? Nu-ți pasa de noi?
.
A plecat capul, și-a mutat privirea. As fi vrut sa ma ia in brațe, nu a făcut-o. Exagerasem, știu, dar globul de sticla in care trăiam cu el si cu copiii noștri fusese atat de tare zdruncinat, încât nu-mi mai puteam controla reacțiile.
.
Luăm de bun ceea ce avem, credem ca viața frumoasa pe care o trăim ni se cuvine. Și-apoi vine un moment dintr-asta in care realizezi ca pac, intr-o fracțiune de secunda poți pierde totul. Liniștea, echilibrul, sprijinul, omul lângă care puteai să juri că vei imbătrâni și tatăl bun al copiilor tăi. Din pricina unui cacat de accident casnic, ceva banal și totuși în stare să-ți dea peste cap universul într-un mod cumplit și ireversibil.
.
Singurul lucru sigur din lumea asta e momentul actual, nu știi ce va fi peste o săptămână, o zi, nu știi nici macar peste o oră ce va fi. Să apreciem ceea ce avem, să îmbrățișăm, să iubim, să trăim. Nu cu teamă pentru mâine, cât cu bucurie pentru azi, fiindcă atât avem, azi.
.
Din ziua aia în care nenorocirea ne-a ocolit ca prin urechile acului, parcă sunt mai prezentă în viața mea decât am fost vreodată și parcă îmi privesc cu alți ochi copiii, iubitul, burtica purtătoare de viață nouă. Mă tot rog să fie bine și sănătoși ai mei cei mai dragi, mă rog să-mi fie, ca să le pot fi. Când ești iubit și ai ce iubi, bucuriile sunt atât de multe, încât bat la fundul gol tot greul vieții.
Ce frumos!♥️
Sa fiți sănătoși cu toți și să aveți parte de o viață frumoasa si plina cu bucurii!🙏
Eu am 2 puiuti(Fetita 7 și băiețel 5 ani…si sunt însărcinată cu al treilea o mare binecuvântare in viața noastră 🙏😇
Ps..Simt o împlinire și o bucurie enormă!!
Lasa ca nu se moare asa usor din electrocutare. Am patit asta de n ori si inca sunt viu, verific daca e tensiune pe fir cu mana, atunci cand nu am creion de control :)) . Important e ca atunci cand nu te pricepi, sa nu-ti bagi degetele in priza.
Dacă soțul merge la munca cu masina, riscul de accident, fatal chiar, e muuuult mai mare decat o electrocutare la 220. Bucurati-va unii de alții! Sanatate!
Doamna draga, nu se moare de la curent asa simplu. Cei care mor electrocutati sunt pe santiere sau pe linii de medie tensiune. La nivel casnic sunt atat de multe protectii ca nu ai cum sa mori. Sigur aveti protectie diferentiala. Eu m-am curentat de cateva ori si n-am murit. Gravidele au o sensibilitate aparte, e adevarat, si teama de a-l pierde pe cel de langa tine e justificata. La fel sunt eu cu sotia cand vine vorba de iesit in oras. Au fost atat de multe accidente pe treceri de pietoni in Bv…. Ca efectiv mi-e groaza. Sa fiti sanatosi si iubiti.
Cat traim singura certitudine este moartea, Asa ca :sa ne bucuram de viata!!!
Aris si Albert…nume de români verzi, deh, mamica e snoaba in ultimul hal, vai de neamul nostru !
O fi sau nu snobism, habar n-am, dar nici cu nationalismul asta pe care il afisezi nu ma pot impaca.
Drama Queen…
Bai tata, parca faceti concurs de dat nume cat mai excentrice copiilor. Sa nu cumva sa aiba si amicele/vecinele copii cu acelasi nume. Cum va suna voua mai elaborat, aristocrat, bla-bla, asa dati nume! Uitati ca acesti copii vor purta povara unor nume fanteziste.. Aris, Albert… Sau probabil ii pregatiti de la nastere pt emigrare, unde sa se integreze mai usor…
De cand este Aris (origine greceasca – se traduce prin „bun” sau „cel bun”) un nume care va impovara copilul? Sau Albert (origine germana care inseamna nobil, stralucit). Nu inteleg de ce acest nume este excentric. Uite aici nume excentrice care ar putea ca pe viitor sa dea de furca copiilor: http://www.dailycotcodac.ro/2011/02/top-100-cele-mai-amuzante-nume/
Of, Doamne…
Fara sa vreau am citit si comment-urile si tot fara sa vreau ma si enervez.
Dragi oameni, nu tin partea nimanui, dar va intreb:
-Cine v-a cerut parerea sau sfatul?
Este dreptul fiecaruia sa posteze pe pagina lui ce doreste si sa-si boteze copiii cu numele care ii plac. Alegerea fiecaruia.
Este ca si cum ar veni cineva la voi in casa NEINVITAT si ar incepe sa critice felul in care v-ati amenajat locuita.
Daca nu aveti nimic frumos sau incurajator de zis, nu e mai bine sa va vedeti de viata voastra? Nu va obliga nimeni sa cititi un articol daca nu va place.
Poate omul asta si-a pus in scris emotiile si sufletul. O intamplare personala impartasita cu alti oameni.
In loc sa incepem sa facem analiza pe text, mai bine am intelege mesajul tedtului si anume ca da, viata e scurta si da, petrecem atat de mult timp plangandu-ne de diverse lucruri, incat nu apreciem suficient oamenii de langa noi, care de fapt constituie toata averea noastra.
Lasati intensitatea curentului electric si ce nume au copiii. Ideea era sa fim mai iubitori, mai darnici, mai buni, mai ancorati in viata asta a noastra prin care alergam bezmetici si habar nu avem cand a trecut.
Sincer.
Buna draga mea. Sa stii ca eu te inteleg perfect. Eu chiar m-am electrocutat in casa.. De era sa mor. Mai eram si singura. Dar nu cum spun unii.. Asa sa te piste putin. Si nundramatizez deloc despre asta dar a fost naspa tare. Masina de spalat in baie, intr-o conbinatie nefericita, lipita de o cada veche cu fonta, eu in cada facand baie si nu doar ca m-am electrocutat.. Am lesinat, am cazut si m-am ales cu arsuri de gradul 3. Ce-i drept am avut protectie si sigurantele si-au facut treaba caci de nu erau ele.. Nici eu nu mai eram. Am avut si ceva noroc.. Nu m-am lovit si curentul mi-a ocolit inima. A durat 3 luni vindecarea fizica si probabil va dura ani cea psihica. Asa ca da, apreciaza ce ai caci nu stii cand ramai fara intr-un accident stupid.
Câta răutate gratuită…frustrare, invidie, și prea mult timp liber la iubitorii ăștia de neam
Bună! Povestea ta ma duce cu gândul la o verișoara care și-a pierdut soțul în cel mai stupid accident. Pur și simplu mergea prin atelierul de tâmplărie pe care îl deținea și i-a sărit în inima o așchie de lemn de la un banc de lucru unde lucra un angajat. În 2 minute s-a dus. A lăsat în urma o mămică cu 3 copii. Viata…
Nu vreau sa întristez, vreau doar sa accentuez concluzia articolului tau