Bucurii neastepate dupa ce iti scoti o masea


Tot spuneam eu in ultima vreme ca vreau o pauza de la mamicie… Ei bine, a venit. In cea mai ciudata forma.

Totul a inceput cu o masea de minte scoasa sambata, dis de dimineata. Extractia a fost dificila, iar doctorul m-a avertizat ca aveam sa ma umflu ca un balon. Mie mi-era mai teama de durere decat de orice. De umflat m-am umflat putin, cam ca un balon mai dezumflat, asa. Iar durere n-am simtit, din fericire, nici in timpul interventiei, nici dupa.

Partea cea mai buna dupa o astfel de extractie e ca ai anumite interdictii. In mod normal ti-ar da batai de cap, dar pentru mine au fost o binecuvantare. Da, stiu cat de ciudat suna…

Dar gandeste-te, vreo 3 zile n-ai voie, printre altele, sa faci efort fizic intens sau sa stai cu capul aplecat. Mai trebuie sa iti tii niste pungi de gheata in dreptul obrazului si sa iei diverse pastile, dupa un program bine stabilit. Si-atunci mai poti avea grija de copii? Mai poti sa ridici vreun pai in casa? Clar, nu! Asta n-o spune medicul, o sustin eu.

Fortat de circumstante, M. a preluat exclusiv ingrijirea micului teleghidat. Concomitent, s-a ocupat si de Albert.

Vorba fie intre noi, am mai exagerat si eu pe ici, pe colo cu interdictiile, cu durerile, cu ameteala. Am avut si niste vanatai inchipuite, sa fiu sigura ca M. a prins mesajul si se tine de treaba cu copiii.

S-a tinut, nu gluma. De 2 nopti dorm singura si e vis. De 2 zile vad cum M. e in cea mai activa forma a lui din toate timpurile: il haneste cu o mana pe unul si il ajuta la imbracat pijamalele pe celalalt. Pune si strange masa, intinde rufele, ba ieri a prajit si niste clatite americane pentru care facusem aluatul de dimineata. In tot timpul asta, eu ma dau lovita.

Singura intrebare care ma framanata e cum de nu mi-o fi venit mai devreme ideea sa imi scot maseaua? Pai unde as mai fi apucat eu sa vad filme linistita 2 seri la rand, sa dorm pana nu mai pot  dimineata si apoi din nou la pranz, sa zac mai mult pe canapea si sa fiu tratata ca o printesica.

Copii, liniste, doarme mama! sau Copii, lasti-o pe mama, stiti ca nu poate acum, e cu maseaua.

Da, da copii, sunt cu maseaua…Auch… 

Doua-trei zile imi mai merge. Bine ca barbata-miu e un inger cand e strans cu usa sa fie.

Azi vad, totusi, ca m-am trezit cu obrazul ceva mai umflat decat duminica. Daca atat am exagerat cu starile mele, uite ca devin realitate… E timpul sa spun adevarul, cat sa o mai taraganez si eu. Deocamdata M e la birou, Albert la scoala, vreau nu vreau, trebuie sa am grija de micul teleghidat si de casa si de tot. Adica sa fac ce-as face in mod normal daca n-as fi asa “afectata” de extractie.

Abia astept sa ajunga M. acasa, imi mai inventez o migrena (una si gata, promit!), ii las copiii in grija si bag un dulce somn de pranz. Sa ne auzim cu bine! 😉

PS: Selfie-ul e facut cand eram proaspat iesita din cabinetul medicului. Am zis sa imi amintesc de mine aratand decent, pentru ca in curand avea sa mi se dubleze falca dreapta. Sau cel putin asa credeam.

Articole pe aceeasi tema

LEAVE A COMMENT

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.