Azi a fost haos! Viața cu un omuleț teleghidat

Ruxandra Luca, Ingrijirea bebelusului in primul an de viata

Maldarul de rufe impanzeste podeaua, asa ca hotaratasc sa indes body-urile lui Aris in masina de spalat. Aud un poc! si vad cum sticla de apa de 2 litri, plina ochi, aterizeaza pe gresie. Direct de pe masa din bucatarie. Ii facuse vant Aris, nu inainte de a-i deschide capacul.

Prind rapid sticla, in incercare disperata de a limita dezastrul. Apuca sa se verse jumatate din ea, motiv pentru care fiu-miu este in al noualea cer. Incepe sa sara in apa de pe gresie, ca in baltile din parc. Mi-l si inchipui placintit pe-acolo. Concomitent cu gandul asta infiorator, il iau in brate sa il duc departe de bucatarie.

Il las sa se joace printre rufe, cat fac sa dispara apa de pe gresie. Il aud cum vorbeste in limba lui, asa ca stau linistita. Deodata, tacere… si, in curand, poc! Din nou. Reusise sa se catere pana la sticla de detergent si sa o traga. N-avea capac, pentru ca il bagsem mai devreme in masina de spalat, impreuna cu body-urile lui. Si nu mai avusesem vreme sa pun sticla la loc sigur.

Printr-o minune, nu ajunge detergent pe copil, doar pe parchet. Ei, o nimica toata! Las balta din bucatarie si fug sa o strang pe cea de pe parchet, care nu mai putea suferi amanare.

Omuletul se descalta de ciorapi rapid si incepe sa danseze in detergent. E mult mai amuzant decat in apa!

Las totul cum era, iau copilul si îl bag in dus. Ma aplec sa ridic cremele pe care tocmai le zburase de pe marginea cazii. Îl scap o milisecunda din ochi si vad cum pune jetul de apa pe motanul Batman, care asista si el, ca motanul, la scena dusului.

Cu ajutorul nepretuit al cantecelor pentru bebelusi de pe YouTube, reusesc sa curat, cat de cat, dezastrul initial din bucatarie si de pe parchet. Intre timp, motanul hotaraste sa imi faca si el o bucurie si vomita numai par pe holul de la etaj. Aris, venit in graba sa vada care-i treaba, calca in voma de Batman si o intinde peste tot. Da, stiu… Le rezolv, in final, pe toate. Habar n-am cum! Si copilul teleghidat nu scrie decat un perete, in timpul asta. Cu o carioca roz.

Asa s-au intamplat toate, una dupa alta: n-aveam vreme sa ma dezmeticesc dintr-un soc, ca ma lovea al doilea. Ca niciodata, parca. Aris e de fel in priza, dar azi s-a intrecut pe sine.

Poze n-am, era si culmea sa gasesc vreme de asa ceva. Insa am dat peste unele simpatice de cand era mai micut, mai pufos si aproape la fel de ghidus ca astazi.Ruxandra Luca, Ingrijirea bebelusului in primul an de viataRuxandra Luca, Ingrijirea bebelusului in primul an de viataRuxandra Luca, Ingrijirea bebelusului in primul an de viata

Acum, cat scriu postarea, Aris umbla cu o manuta pe la coada lui Batman si incerca sa o apuce strasnic. In cealalta are o masinuta de pompieri cu care imi striveste degetele de la picioare. Mai inghit durerea 3 secunde, sa public postarea, si fug sa il culc. Adica fug sa ma rog sa adoarma, apoi incerc sa il culc. Cam asa pe la noi. Voi, bine, sanatosi?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.