ARIS MIHAIL A FOST CRESTINAT

Ruxandra Luca, botezul lui Aris, botez

Saptamana trecuta a fost una nebuna! Nici acum nu m-am dezmeticit complet. Planuiam de ceva vreme botezul lui Bebe 2, care urma sa aiba loc la inceputul lui septembrie. Ne doream un loc anume pentru petrecere si cum numai in toamna era liber, ne-am spus ca vom astepta. Apoi, weekendul trecut, ne-am hotarat brusc ca toata asteptarea asta e inutila si-ar trebui sa ne botezam puiul cat mai repede.

“Ce-ai zice de duminica viitoare, pe 19 iulie?” i-am spus lui M. dintr-o data. Era vineri seara. “Habar n-am, ce-ti veni?” ” Nu stiu… facem asa?” “Asa facem!” Si gata, nu ne-a luat mult sa decidem. Acum nu strica sa verificam daca sunt liberi si nasii celui mic, bunicii copilului care veneau tocmai de la Bacau, restul rudelor, prietenii nostri… Nanuta Anca (prietena mea de suflet) si nanul Stefan mergeau la concert vineri si aveau nunta sambata, dar, cum sunt cei mai draguti oameni, au spus imediat ca sunt de acord cu orice-am decide. De asta-i iubesc… Si de asta… Bunicii  au anulat si ei imediat totul si-au fost pur si simplu fericiti ca-si vor vedea nepotul crestinat mai curand. Prietenii care au putut ne-au fost alaturi, restul ne-au promis ca-si iau revansa. Si i-am inteles, desi mi-a parut rau de lipsa lor. Si apoi sa vezi alergatura dupa biserica, locatie, flori, tinute si cate si mai cate pentru care la botezul lui Albert m-am stresat luni in sir si pe care acum trebuia sa le duc la bun sfarsit in cateva zile. Dar am reusit! Cu biserica a fost mai complicat, ca spre deosebire de prima data voiam una mica, veche si, cel mai important, un preot bland si plin de har. N-aveti idee ce greu sunt de gasit. Si n-am convingerea ca in final am reusit, dar am fost pe-acolo, avand in vedere putinul timp pe care l-am avut la dispozitie. Si faptul ca toata alergatura asta, de dimineata pana seara, s-a facut cu ambii copii dupa noi, pe niste temperaturi de patruzeci de grade, numai bune sa-ti stoarca orice urma de vlaga din tine.  Restaurantul a fost ce ne-am dorit, adica o terasa draguta pe malul lacului Herastrau, unul dintre locurile noastre preferate de luat masa. Flori in nuante de bleo, alb si ceva piersica pentru culoare, o rochie facuta pe fuga, de pe-o zi pe alta, pantofi cumparati din primul magazin din mall in care am intrat (culmea, ambele foarte apreciate de prietene), haine noi pentru copii luate in aceeasi graba, o invitatie facuta de mine in trei minute, pornind de la o poza a celui mic, tort bleo cu botosei (care s-a cam dezintegrat din cauza caldurii, deci prea putin a mai contat designul) si gata. A, si-o fotografa tare draguta si talentata care ne-a surprins exact asa cum am vrut evenimentul si care mi-a trimis chiar a doua zi cateva poze emotionante. Impart cu voi unele dintre ele. Cum le mai astept si pe celelalte!!

A fost un botez relaxat, cu oamenii dragi alaturi (cati dintre ei au reusit sa ajunga), intr-o zi despre care cred ca a fost cea mai calda din cate am trait vreodata. Ne venea tuturor sa renuntam la haine, dar, din fericire, doar bebelusul a facut-o. Desi dragii lui nasi Anca si Stefan ii cumparasera niste hainute superbe, l-am lasat sa-si intampine invitatii si l-am plimbat printre ei doar in scutece. Are totusi vreo doua fotografii in care apare imbracat si el frumos, ca omul… mare.

La biserica am plans pana nu am mai putut, ca si la botezul lui Albert, si am spus ca daca il baga cu totul in cristelnita, eu am sa lesin. Din fericire, nu l-a bagat. Albert adormise in masina si cu greu l-am trezit sa participe la slujba. Caldura il molesise, dar apoi l-am luat in brate cat e de mare si l-am strans bine, la ce emotii aveam. Si el avea. Si-n plus era si curios.

N-a fost un eveniment cu tematica, n-am avut timp pentru detalii, n-as avea mare lucru sa va povestesc si sa va inspire din punctul acesta de vedere. Dar am descoperit ca important e doar atat: puiul meu cel mic a fost crestinat. Il cheama Aris Mihail. Si cand totul a fost gata m-am simtit cea mai linstita mamica. Acum parca ma simt mai confortabil sa pun poze cu el, cu chipul lui drag pe care nu-mi venea sa-l impart cu nimeni. In ciuda stresului maxim si a grabei, ma bucur din suflet ca n-am mai asteptat cu botezul. Si ma mai bucur ca ingerasul meu are niste nasi minunati, care il iubesc enorm si despre care stiu ca ii vor fi alaturi oricand va avea nevoie. Atat conteaza. Restul sunt detalii…Ruxandra Luca, botezul lui Aris, botezRuxandra Luca, botezul lui Aris, botezRuxandra Luca, botezul lui Aris, botezRuxandra Luca, botezul lui Aris, botezRuxandra Luca, botezul lui Aris, botezRuxandra Luca, botezul lui Aris, botezRuxandra Luca, botezul lui Aris, botezRuxandra Luca, botezul lui Aris, botezRuxandra Luca, botezul lui Aris, botezRuxandra Luca, botezul lui Aris, botezRuxandra Luca, botezul lui Aris, botezRuxandra Luca, botezul lui Aris, botezRuxandra Luca, botezul lui Aris, botezRuxandra Luca, botezul lui Aris, botezRuxandra Luca, botezul lui Aris, botez

Articole pe aceeasi tema

LEAVE A COMMENT

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.