De cand Albert a inceput clasa intai la scoala lui fericita, in casa e atata liniste, de mi-e greu sa ma obisnuiesc cu ea… desi a trecut deja o luna. Adica maraitul bebelusului e nimic, muzica pentru urechile mele, comparativ cu ce mi-a fost dat sa aud o vara intreaga. Cum se mai combinau vocile lor, una mai stridenta decat cealalta! Ce mai, un mix perfect pentru ca oricarui om normal sa-i vina sa-si ia lumea in cap. Evident, nu si mamelor… Oh, nu, ele sunt antrenate pentru conditii extreme. Au rabdare de fier, zambet cald si concentrare maxima. In cea mai mare parte a timpului. Doar asa poti supravietui sub acelasi acoperis cu doua maimutele galagioase! Culmea e ca atat te obisnuiesti sa te tina mereu in priza, ca in clipa in care nu ai copiii langa tine esti terminata de dorul lor. Si-i vrei urgent inapoi, sa-ti coloreze viata cu jocurile lor.
Albert e tot un zambet de cand a inceput scoala, ca asa a fost mereu: copil vesel, relaxat si cu incredere in el. Vreau sa-i mentin licarirea aceasta din ochi. Iar fiecare nou an ca elev sa-l gaseasca cu acelasi entuziasm, curiozitatea si dorinta de a cunoaste in privire. De asta am grija sa-i amintesc mereu ce loc minunat e scoala si cat ne-a mai placut acolo si mie si lui M. (o minciuna nevinovata). Ii atrag atentia spre lucrurile frumoase care i se intampla zilnic si-l ajut sa treaca mai usor peste momentele de tristete. Se indispune din te miri ce motive, „nimicuri” pentru noi, adultii, dar adevarate tragedii pentru ei. Iar tu de asta ii esti mama, sa-i pui zambetul la loc pe buze si sa-i arati directia de mers cand crede ca s-a impotmolit. Al meu e clasa I si toata lumea ma sperie ca gata, de anul asta e cu note, cu teme, nu mai e de gluma. In loc sa ma lamentez si sa-i plang de mila, cred ca n-ar strica sa raman calma si sa-i dau incredere ca poate face orice.
Si sa-i ofer din timpul meu, ca nimic nu suplineste lipsa parintilor din viata celor mici. Timp de calitate. Seara macar. Ca ziua e o nebunie, ai mereu ceva de facut, mail-uri, telefoane, drumuri prin oras, dar seara totul se mai linisteste si atunci il poti asculta cu adevarat: „Ai invatat litera F astazi? Wow, ce tare! Ia sa vad, imi arati cum se face? A, si un cantec nou la engleza? Vreau sa-l aud!” Si-apoi nu uit sa ma joc cu el, doar asta ii place cel mai mult. Noi radem, citim, povestim, facem piese de teatru cu costume, decoruri si tot ce trebuie… uite-asa, dupa o portie buna de ras si relaxare inainte de culcare, plus un somn linistit, isi incarca bateriile pentru o noua zi la scoala. Iar dimineata se trezeste singur, se spala, se imbraca si se duce cu drag la doamna lui si la colegi.
Jocurile noastre de seara il indeamna sa-si foloseasca imaginatia. Povestile si personajele se contureaza treptat: tu, tati, esti regele… mami e printesa, bebe e un iepuras si eu sunt dragonul care scuipa flacari.
In plus, de ceva vreme, Albert are noi prieteni de joaca : sticlutele Danonino de baut costumate in personaje. Poate alege din 16 eroi Danonino: cavaleri, pirati, regi, clovni… cate variante de combinat in povestile spuse la ceas de seara! Asa imi vine sa rad cand il aud cum incepe intr-un fel si pana la final se schimba totul, nici el nu mai stie de unde au plecat personajele si ce voiau sa faca. Important e ca isi foloseste din plin imaginatia si noi, astia mari, uitam de toate cand il ascultam.
Sticlutele de colectie Danonino il infatiseaza pe Dino in tot felul de ipostaze, iar in mainile celor mici devin jucarii in toata regula. Albert e asa incantat de ele! Numai ce-l vezi cum inventeaza rapid o poveste in jurul sticlutelor, ideala sa-l amuze pe fratiorul mai mic, chiar daca nu intelege mare lucru din ea.
Uneori, ne surprindem jocurile in filmulete amuzante, facute cu telefonul mobil. Albert e mereu regizorul si striga „actiune!”, dar si actorul principal. In alte roluri: eu, tati, Bebe 2 si motanul Batman. Pana la urma, Albert nici n-ar avea nevoie de noi, ca toata vara mi-a umplut memoria telefonului cu filmulete pe care si le-a facut singur. El a vorbit, el a inregistrat: muste, flori, paianjeni, broaste, orice putea deveni subiect de film. 🙂
Daca, asemeni noua, iti place sa te joci cu sticlutele Danonino, iaurt de baut, costumate in personaje, si iti plac si povestile, ai acum ocazia sa primesti o carte de povesti personalizata, in care copilul tau, impreuna cu Dino, sa devina personaje principale. Cei de la Danonino au pregatit pentru voi 3 variante de poveste, in functie de preferintele micutilor:
- La castelul regelui Dino
- Cu Dino pe taramul viselor
- Cu Dino in spatiu
Trebuie doar sa te inscrii pe www.povesteameacudino.ro si primesti automat o carte digitala personalizata. Dragut, nu-i asa? Gasiti toate detaliile pe site. Distractie placuta! 🙂
Si băiețelul meu aduna sticluțele astea si prefera sa se joace cu ele uneori ! Felicitări pentru poveștile minunate pe care ni le împărtășești !