4 lucruri pe care le poate face orice părinte, pentru a-și ajuta copilul să vorbească

4 lucruri pe care le poate face orice părinte, pentru a-și ajuta copilul să vorbească

Ava a început să spună “mama”. De vreo două săptămâni, mai ales când ii este foame, aud MA-MA. Hotărât, așa, zici că mă ceartă, ceea ce probabil și face, pentru că nu te joci cu foamea puiului de om. 🙂 Nu mai rețin când au început băieții să vorbească, nu foarte devreme, în orice caz, dar și când au început, nu le mai tăcea gurița. Cam ăsta e traseul, de la bucuria primului cuvânt ajungem la: “te rog eu, ca de la om la om, 30 de secunde ai putea să taci?”. Bine că-s sănătoși! Ei, și ca să ii ajutăm să vorbescă, putem face așa cum vă zic în continuare.

Sfaturile bune le am de la Andreea Năstase- logoped, psiholog clinician și mamă de fată. V-am lăsat la finalul articolului și interviul realizat cu Andreea, pentru rubrica mea de părințeală.

Ce pot face părinții pentru a-și ajuta copiii sa vorbeasca mai repede este sa le ofere un mediu în care să se simtă iubiți și în siguranță, dar și să vorbească foarte mult cu ei. Inițial, bebelușul este atras de tonul părintelui, iar cu timpul va începe să îl imite.

  • Vorbim mult cu copilul, dar nu avem monolog, ci dialog

Ajută să vorbim mult cu copilul, însă trebuie să avem un limbaj simplu, cu întrebări. Nu avem monolog, ci dialog. Sigur, la câteva luni ale copilului, nu ne așteptăm la un răspuns verbal.

  • Folosim cărți pentru bebeluși

Nu le citim povești, ar fi mult prea complex, însă cărțile pentru bebeluși sunt o idee bună.

  • Ne strâmbăm și suntem foarte expresivi

Este important să dezvoltăm musculatura aparatului fonator: buze, obraji, limbă. Prin supt, copilul își dezvoltă oricum această musculatură, dar ajută să facem tot felul de jocuri haioase cu el, în care ne strâmbăm și suntem foarte expresivi (zâmbim, suntem supărați, încruntați, etc). Copiii ne imită și astfel își dezvoltă inteligența emoțională și implicit limbajul, cel receptiv, iar mai târziu, cel expresiv (prin care exprimă cuvinte).

Începând cu vârsta de 6 luni, putem să lucrăm schema corporală: ne jucăm cu copilul și îl întrebăm unde sunt ochii, unde este nasul.

  • Ascultăm cântece

Cântecele ajută copiii să își dezvolte limbajul. Evităm ecranele (televizor, tabletă, telefon), dar le putem pune să asculte cântece.  Asta ca să nu le cântăm chiar noi, mai ales dacă nu ne dă talentul afară din casă, cum se întâmplă în cazul meu.

Primele cuvinte

Gânguritul pregătește aparatul vorbirii pentru mai târziu.

În jurul vârstei de 6-7 luni apare lalațiunea, copilul spune consoane și silabe: ma-ma, ta-ta, ba-ba, pa-pa.

Nu contează dacă spune mama sau tata întâi, nu înseamnă că iubește mai mult părintele respectiv. 🙂

Primele cuvinte cu sens apar în jurul vârstei de 1 an. Se pare că fetele au mai dezvoltată partea din creier responsabilă de comunicare, deci este de așteptat să vorbească mai repede.

În jurul vârstei de 2 ani, ne așteptăm la propozițiile din 2 cuvinte. Este de dorit ca până atunci, copilul să aibă în achiziție între 50 și 100 cuvinte.

      Când ne îngrijorăm

Dacă în jurul vârstei de 2 ani avem în achiziție sub 50 de cuvinte, ar fi de dorit să mergem la logoped. Am putea descoperi o întârziere în dezvoltarea limbajului receptiv și expresiv sau, în cel mai rău caz, poate fi o tulburare de neuroconectivitate.

Ce greșeli fac părinții, atunci când vor să dezvolte limbajul copiilor

  • Suntem hiperprotectivi

Părinții din ziua de azi pot fi hiperprotectivi, astfel încât nu îi mai permit copilului să ceară și să îndeplinească funcția limbajului. Vin în preîntâmpinarea nevoilor copilului și îi oferă totul, fără a cere ceva în schimb. Copilul nu își dezvoltă limbajul și crede că asta este modalitatea corectă de abordare: mârâim, întindem mâna și primim imediat.

Nu e musai să spună “apa”, de exemplu, este suficientă și prima vocală. Chiar dacă nu poate spune cuvântul din 3 sunete, măcar vocala să o folosească.

  • Stâlcim cuvintele

Putem să ne maimuțărim, să ne strâmbăm, să mai stâlcim cuvinte, este în regulă, dar după 1 an și jumătate trebuie să revenim la pronunția cuvintelor în întregime.

Corectarea se face acasă, ușor, ușor, prin pronunția corectă a cuvintelor. Nu neapărat corectăm copilul, ci menținem pronunția corectă.

Fiecare copil în ritmul lui, dar până când?

Este important să cunoaștem standardele de dezvoltare a limbajului, ca sa știm la ce să ne raportam. Nici sa te culci pe o ureche nu e bine. Fiecare copil in ritmul lui, ok, dar pana când? Putem lua în calcul așa:
  • la 1 an: copiii rostesc primele cuvinte;
  • la 2 ani:  fac asocieri de două cuvinte;
  • la 3 ani: fac propopoziții din patru cuvinte;
  • la 4 ani: ar trebui să stăpânească limba maternă, să vorbească cu o structură gramaticală corectă.

VIDEO

Articole pe aceeasi tema

LEAVE A COMMENT

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.