Am stat multi ani de revelion acasa. Prea multi. Si inainte si dupa copii. Din diverse motive, dar in general pentru ca nu ne organizam din timp. Nici nu am avut vreodata cine stie ce gasca de prieteni, nici propuneri wow, nici vreun chef iesit din comun de distractie (asta cu lipsa chefului i-o atribui lui M. exlusiv).
Asa ca am stat acasa, in pijamale, si as minti sa spun ca treaba asta m-a facut prea fericita. Dar nici in rochie nu mi-a venit sa ma imbrac. Sa ma aranjez, sa ma machiez, apoi sa ma asez pe canapea si sa ma uit la televizor. Mi se pare mult mai potrivit sa iti incepi seara cu o baie lunga, apoi sa te imbraci in ce ai mai comod prin dulap, sa astepti 12 noaptea linistita si, in final, sa te strecori in pat la primele semne de somn.
Anul trecut e primul in care, influentata de cateva prietene, am spus ca ma fac si eu zana de revelion. Acel revelion petrecut in sufrageria alor mei din Bacau. Noi doi, copiii si parintii mei, va dati seama ce gasca vesela.
Dupa 12 noaptea, cand a venit vremea sa ma demachiez, deja picam de oboseala. Regretam amarnic ora aia petrecuta in fata oglinzii sa imi tencuiesc fata si sa ma imbib in fixativ. Imi mai cumparasem si o rochie draguta, special pentru „marele” eveniment. Rochie pe care nu am mai purtat-o de atunci. Macar am 2-3 poze, deci chiar degeaba n-a fost toata eleganteala. La starea mea de bine sigur nu a contribuit, insa, pentru ca eu acasa ma simt bine in pijamale.
Revelionul asta se contureaza tot acasa. Aveam optiunea sa merg la o petrecere, cu o prietena draga si sotul ei, dar pentru ca nimeni nu s-a aratat dornic sa ramana cu copiii, raman tot eu.
Albert a vazut in Mega un set dragut pentru petreceri, cu sampanie pentru copii si pahare colorate si cred ca il vom lua pe acela. Poate punem si niste baloane. Copiii adora sa danseze si sunt tare simpatici cand o fac, deci atmosfera vom avea clar. Acum ca am baieti mari, revelionul meu acasa incepe sa prinda viata.
La mancare nu m-am gandit, probabil tot paste pun pe masa, ca astea au cel mai mare succes la copii. Eu imi fac niste cartofi dintr-aia de-mi plac si aia e. Hai ca poate ma bag si la un tort, ceva simplu, dar sa nu ne lipseasca dulcele din meniu.
Cat despre tinuta, obligatoriu pijamale pufoase pentru toata lumea, de la mic la mare, si papuci caldurosi. Fara bucle si machiaj. O oja rosie si un ruj, cel mult.
Cam trista postarea asta a mea, stiu. Sfarsitul de an nu ma prinde in cea mai pozitiva forma, insa am planuri mari pentru 2017.
Se spune ca asa cum esti in noaptea dintre ani, asa vei fi in tot anul ce vine. Adica daca esti aranjata, ai casa curata, belsug pe masa, bani in buzunare si altele asemenea, fix de asta te vei bucura urmatoarele 12 luni. Nu mi s-a potrivit niciodata treaba asta. In ceva, insa, tot cred. In puterea gandurilor pozitive. Si a dorintelor puse din suflet in noaptea dintre ani, pe care iti propui sa le transformi in realitate, orice-ar fi. Astea s-au adeverit, da.
Deci ganduri pozitive va doresc si voua si numai dorinte implinite in anul ce vine!
Hey! Noi mergem la socrei…nu din cauza noastra nu putem pleca undeva..doar cel mic pana la un an a fost deja de 2 ori la cabana cu noi…sunt alte motive pt care nu putem pleca chiar de Anul Nou asa ca il vom petrece cu socreii cumnata cumnatul si cativa prieteni de familie! Lucrurile se schimba atunci cand apare un copil in viata noastra si de multe ori poate nici nu mai avem chef ca alta data de o petrecere sau cateva zile la o cabana..ma intelegi si stii despre ce vorbesc:) dar…cred ca toate schimbarile astea sunt normale in cursul vietii si daca suntem echilibrati cumva reusim sa le facem pe toate! Oricum sa stii ca mi’am pregatit o rochita pt ca anu trecut am fost sub orice critica…in trening cu parul nespalat si un copil de 2 luni obosita moarta..anul asta nu mai vreau sa fiu asa…scuze pt prelegere..An Nou fericit si multa sanatate!
multumesc pentru prelegere 🙂 sa fii minunata de revelion in rochia ta! Si sa ai un An Nou cu impliniri!
In poza asta ultima arati fix ca o pustoaica nici vorba ca o mama cu 2 copii..deci tb sa ne spui si noua ce faci sa te mentii asa tinerica…o fi gena de cina dar cred ca si tu contribui cu ceva
in pozele astea nu sunt machiata si uite-asa imi mai iau cativa ani de pe fata 🙂 multumesc tare mult! Da, gene bune, in rest, cred ca nimic special. Nu ma culc machiata, beau apa multa. N-am vreun secret. 🙂 Dar tare bine ma mai simt cand citesc asa vorbe frumoase, multumesc din nou!
Ehee, tinerețe, tinerețe!
Sa avem un An Nou cu multe realizări și mai ales cu sănătate, ca să le facem pe toate. Măcar o parte!
Asa sa fie! Bine pentru toata lumea 🙂 La multi ani!!!