Am patru zile libere de Paste, dar nu imi arde de plecari, drumuri lungi, paturi straine, mancat prin restaurante, alergat mult dupa copii si nesomn. Cel mai bine imi incarc bateriile acasa. Nu visez la vacante din care sa ma intorc mai obosita decat am plecat, vreau sa stau pur si simplu cu copiii, sa ne odihnim si sa ne bucuram unii de ceilalti, fara stresul zilelor obisnuite.
Vreau in patul meu, la masa mea, la televizorul meu, la baia mea, la copiii mei si la tot ce face din casa mea acasa. Acel acasa pe care ajung sa il apreciez cel mai mult fie cand suntem plecati o vreme, fie cand am niste zile pline si stau numai pe drumuri.
Cele mai frumoase vacante de Craciun, de Paste si de toate Sarbatorile au fost mereu acasa. Cand veneau parintii mei de la Bacau incarcati cu bunatatile pamantului si preluau imediat toate responsabilitatile de om mare, nu imi mai trebuia nimic. Era un pune-te masa, ridica-te masa continuu, dar nu ca le ceream noi, ci pentru ca asa voiau ei. Si-o veselie toata ziua, depanam amintiri din copilarie si faceam glume de-ale noastre, de care nu ne plictisim vreodata, desi le spunem la infinit. Trei-patru zile cat apucam sa stam impreuna, faceam cu precadere asa: mancam bunatatile facute de mama, dormeam si (cel mai mult) radeam. Cam asta e reteta fericirii.
De vreo doi ani de cand bunica e bolnava, parintii mei nu au mai putut ajunge pe cat de des si-ar fi dorit si mai ales pe cat tanjim noi dupa ei. Iar sarbatorile nu mai sunt la fel. Mai greu sa mergem noi la Bacau cu copiii, e spatiul mic si drumul lung, obiceiul era sa vina ei la Bucuresti, sa facem din casa noastra acasa pentru toti.
Am totusi o bucurie: chiar daca mama nu poate ajunge la noi nici Pastele asta, va gati cum stie ea drob, sarmale si ce ne mai place si ni le va trimite sambata, sa fie proaspete si sa avem masa imbelsugata in zi de sarbatoare. Eu nu le-as fi facut, nici nu ma incumetam, nici nu mi-ar fi iesit cum ii ies ei.
I-am spus sa nu se chinuie, ca ne descurcam: „Cum, mama, mi-a raspuns, in zi de Paste sa nu aveti de toate pe masa? Eu oricum fac.” Asa spune mereu, ca ea oricum gateste si ca nu e mare lucru. Dar e, sa stiti, e mare lucru sa gatesti si sa umpli genti cu mancare pentru mine pe de o parte si pentru fratele meu pe alta. Asa sunt parintii mei, sa le dea Dumnezeu sanatate, ca eu le sunt recunoscatoare pana la cer si inapoi pentru tot ce fac.
Sarbatorile sunt cel mai mult despre familie. Sper sa aveti familiile aproape, liniste si dragoste multa acum, de Paste, si mereu!
Ei draga Ruxandra eu locuiesc in Danemarca si tot din Bacau primesc sarmale (congelate ce i drept ) de sarbatori de la mama . 😁 cred ca asa sunt mamele 😊.
Minunate sunt, ce ne-am face fara ele? Congelate primesc si eu o parte din produse, sa reziste drumului lung. Sarbatori cu bine!
Eu am noroc cu mama. Stam destul de aproape una de alta, chiar o ajut cu una alta. Nu e ușor cu doua fete prin casa, una vrea sa ajute, cealaltă e pe baterii. 🙂. Dar perioada sărbătorilor e cea mai frumoasa … duminica mergem la bunici la masa. N-as schimba asta pentru nimic in lume.
Ce frumos! Sarbatori cu liniste si bucurie multa sa aveti!