Am gasit azi pozele acestea cu mine si Aris. Avea doar trei luni si statea atat de frumos la pieptul meu, in sling. Cat imi placea sa-l simt cald si linistit, cuibarit acolo si sa-l iubesc asa, adica sa-l mangai, sa-i pup capusorul si sa ma bucur de mirosul lui de lapte. Mi-e dor sa-l port! Nu l-am mai pus in sling din august, de cand avea cinci luni. De pe atunci era greu, se apropia de 10 kg. Acum are in jur de 11. Am nevoie de un sistem nou de purtare, ceva mai potrivit varstei si mai ales greutatii lui.
Sunt atatea situatii in care vad ca mi-ar fi mult mai simplu sa-l port decat sa fac slalom prin multime cu bebelusul in brate sau cu caruciorul lui voluminos. Oriunde as merge cu Aris si orice as face, tot in bratele mele sfarseste pentru ca acolo e in continuare linistea lui. 
Dulce bebelus pufos!
Iar aici era in burtica, intr-una din ultimele zile petrecute acolo. Saptamana 40. Il mangaiam asa, prin toate cate ne desparteau si abia asteptam sa-l vad si sa-l strang in brate.