Primul 1 iunie in patru ne-a gasit la pescuit. N-am planuit nimic in sensul acesta, s-a intamplat ca unul dintre colegii lui Albert sa-si sarbatoreasca ziua de nastere chiar de 1 iunie si sa-si invite toti prietenii la o partida de pescuit. Foarte frumos! Aer curat, super peisaj, companie placuta, adica tot ce-ti trebuie pentru o zi reusita. S-a stat mult cu undita in mana, s-a prins putin peste si s-a aruncat tot inapoi in balta. De cand ma tot innebuneste Albert cu pescuitul si uite ca ajunge si el pentru prima data, in sfarsit! Ma asteptam asadar sa stea lipit de undita! Cand colo, l-a desemnat pe taica-su sa prinda tot ce misca, in vreme ce el se joaca cu ceilalti copii. Si sa vezi revolta cand, dupa o ora, bietul tati nu prinsese nimic. De parca planuise sa fie asa. „Cum tata, nimic? Nici macar un pestisor?? Pai Stefan are deja doi si Andrei sase!” Aici avem si primele lacrimi, incurajari din partea noastra ca va fi bine, promisiuni ca ne vom stradui mai mult. Si in curand primul (si singurul!) pestisor pe care l-am prins in ziua respectiva. Lasa ca nu-i rau pentru inceput. Evident ca l-am aruncat inapoi in lac, cu acordul lui Albert, care peste vreo doua ore s-a gandit ca mai bine l-ar fi mancat, deci s-a pus din nou pe smiorcait. Au urmat explicatiile noastre de ce-i mai bine ca s-a intamplat asa, plus orientarea rapida a copilului catre alte activitati. In sfarsit il vedem din nou fericit: a uitat de pestisor si s-a indreptat spre puii de gaina gasiti la fata locului. Ca toti ceilalti copii, de altfel. Atunci sa vezi stres pe noi, astia mari, care incercam sa scapam puii intregi din manutele lor curioase. Chemarea la tort a mutat in final gasca vesela din jurul pasarilor, langa sarbatorit. Bine ca Bebe 2 e inca mult prea mic sa-si bata capul cu altceva decat somn si laptic.
Nici nu ma gandeam anul trecut pe vremea aceasta ca urmatorul 1 iunie ma va prinde mamica de doi, dar e minunat ca s-a intamplat asa. Iar ziua de 1 iunie ramane pentru mine o ocazie la fel de buna ca oricare alta sa ma bucur de copii si sa-i sarbatoresc pentru ceea ce sunt: cea mai mare bucurie a vietii noastre.
