Eram prin sufragerie, le pregăteam hainele pentru mâine. Liniște și pace in casa, am spus ca se joacă pe sus, prin camera lor. Când colo, apar amândoi în ușă, goi pușca, cu apa picurand de pe ei și acoperiți de același prosop:
-Mama, zice Albert, noi ne-am făcut duș singuri. Ma încearcă un mic leșin, dar mă țin cu firea:
-Și Aris?
-Și el. Chiar și pe păr s-a spălat.
-Aha, și ce șampon a folosit? întreb ca și cum mi-ar fi indiferent dacă s-a dat cu soluția de desfundat chiuveta sau cu șamponul lui fără parabeni, hipoalergenic și testat clinic.
-Fără șampon, doar cu apă s-a spălat.
-Doar cu apă… Bun. Și in rest? A dat bine pe mânuțe, piciorușe, peste tot?
-Păi i-a curs apa din cap și pe corp, plus ca tu i-ai mai făcut dus și ieri, deci e bine, stai liniștita!
Să stau liniștită… Oki. Aveam doua opțiuni: să le dau pijamale curate sau să ii bag din nou in duș. Hei, viața e prea scurta, le-am dat pijamale curate.