I-am spus lui Albert intr-o zi ca avem invitatii la film pentru seara urmatoare, nu i-am mentionat care film, si ca mi-ar placea sa petrecem cateva ore impreuna. Cu cina, cu vorbit in voie despre robotii lui si despre orice altceva ar avea chef sa imi povesteasca si eu mi-as face garantat chef sa il ascult, cu popcorn si cu ajuns tarziu acasa. Doar noi doi, asa, ca intre prieteni.
-Adica sa fie ca si cum te-as scoate in oras, mama?
-Teoretic, te scot eu pe tine, puiule. Practic, poate fi cum vrei.
-Hai bine, avem intalnire! Ma iei maine de la scoala, de restul ma ocup eu.
Avea de gand sa se ocupe el de restul cu banii din pusculita. Stransese vreo doua sute de lei, ii cheltuise in mare parte pe jucarii, dar ii mai ramasesera 20-30 de lei, pe care planuia sa ii investeasca in intalnirea noastra. Se gandea ca vor fi suficienti pentru masa, popcorn si poate ne lua si cate o inghetata la final, daca i-ar mai fi ramas ceva bani.
A doua zi am ajuns la scoala la ora stabilita, cu hainele lui de intalnire la pachet. Ii pregatisem camasa, blugi si incaltari frumoase. S-a schimbat in ele fara tragere de inima, dar multumit ca macar chilotii si ciorapii a putut sa si-i pastreze. Flori n-a avut de unde sa-mi ia, dar m-am multumit cu o imbratisare calda de pui drag si am plecat spre mall.
Tot drumul l-am ascultat vorbind despre nebuniile care-l pasioneaza si din care eu nu inteleg mare lucru. Dar m-am straduit, ca ce credeti, mi-a dat si teste: Hai sa vedem ce ai inteles, deci ce inseamna a spauna? Si acceleratorul spatial cum functioneaza? Dar potiunea pentru invizibilitate? Am facut fata cu brio si cu multa concentrare valului nesfarsit de intrebari.
La cina a mancat ceva ce in mod normal nu i-as fi dat, dar mi-a spus ca ii e super pofta, asa ca am inchis ochii. Dupa care l-am convins sa isi tunda putin din bucle, ca tot mai aveam timp pana sa inceapa filmul, iar salonul era fix acolo. Am insistat sa platesc tot si el a acceptat, ca pana la urma banilor pe care ii stransese le statea cel mai bine in pusculita.
-Mama, imi place mai mult cand suntem prieteni si mai putin cand ma trimiti la lectii.
-Albert, si mie imi place mai mult cand suntem prieteni si mai putin cand nu iti faci lectiile.
Dupa ce am cazut de acord si cu treaba asta, am mers catre cinematograf, unde el a ales popcorn si mai tanjea dupa un suc dintr-ala cu acid, dar s-a multumit cu apa plata la temperatura camerei, ca nu puteam face exceptii la nesfarsit, cu toata prietenia dintre noi.
My Little Pony am vazut, era avanpremiera. Am si eu o slabiciune pentru poneii zburatori si pentru prieteniile lor magice, ca o fetita mare ce sunt. Lui Albert i-am pastrat surpriza filmului pana in ultimul moment, ca altfel mi-ar fi zis ca el nu merge la filme de fete. Si nu e, pe bune daca asta e un film de fete.
Am vazut baieti si fete deopotriva in sala, de toate varstele. Asta l-a linistit si pe Albert, si-a facut rapid cativa prieteni si au incins o runda de joaca inainte de film. Pe cat de incantati au intrat in sala copiii astia, de doua ori mai entuziasmati au iesit. Nici al meu n-a facut exceptie.
Ma uitam la el cu coada ochiului, in timp ce rula filmul: isi manca popcornul si era fascinat de ecran.
-Iti place, i-am soptit?
-Da, daaaaa, esti multumita acum?
Eram. Foarte. Dar nu i-am mai zis nimic. L-am pupat in crestetul capului si l-am lasat sa se bucure de magia care i se derula prin fata ochisorilor curiosi.
Prietenii ponei incearca sa salveze Ponyville, caminul lor de suflet, amenintat de o noua forta malefica. Twilight Sparkle, Applejack, Rainbow Dash, Pinkie Pie, Fluttershy si Rarity (aceleasi personaje trasnite si simpatice din serialul de animatie iubit de copii) pornesc intr-o calatorie de neuitat dincolo de Equestria, unde intalnesc noi prieteni si provocari interesante. De asemenea, The King Storm, este pe cale să invadeze Abyssinia. Intr-o incercare de a folosi magia prieteniei, prietenii ponei incearca sa inlature amenintarea si sa-si salveze la timp orasul. Ce se intampla in final, va las sa descoperiti.
Mie cel mai mult mi-au placut cantecele, lui Albert cel mai putin. Asa frumoasa e coloana sonora, pastrata in varianta originala (era si pacat sa fie altfel).
In masina, in drum spre casa, Albert era suparat ca ma prinsese de cateva ori cu ochii in telefon:
-Pai la film de asta mergi, sa stai pe e-mailurile tale? Nu mi-a placut treaba asta, sa stii.
Nici mie nu mi-a placut, dar uite ca n-am avut incotro. Mi-am cerut scuze.
-Bine, accept, dar numai daca mai mergem sa vedem filmul o data! Hopa, voia sa mai vada o data My Little Pony… chipurile, din cauza ca fusesem eu neatenta. In realitate, pentru ca ii placuse mult.
Am batut palma pentru unul din weekendurile viitoare si cam asa s-a terminat minunata iesire. L-am adus acasa frant, direct la spalat a mers si imediat in pat, la visat ponei.
Tare bine e sa te mai rupi de tot din cand in cand si sa iti amintesti cum e sa fii prietenul copilului tau, nu doar parintele care il trimite zi de zi la dus, la masa, la lectii, la spalat pe dinti sau la somn. Sa devii parintele care are timp si disponibilitate sufleteasca sa asculte si sa fie acolo cu totul pentru cel mic. Daca mai completezi meniul unei astfel de zile cu un film plin de invataminte pentru copii de toate varstele, obtii o iesire perfecta.
Sa iesiti cu astia mici ai vostri, asa, ca intre prieteni, si poate mergeti sa vedeti si My Little Pony cu ocazia asta, pentru ca e un film plin de magie, dupa cum am descoperit si noi.
