Nu stiu voi cum stati la capitolul momente de respiro, dar eu simt ca viata mea e o alergatura continua si parca nu mai apuc sa imi trag sufletul. Mereu intarzii undeva, mereu se gaseste un motiv sa ma stresez. Stau cu mainile lipite de amaratul asta de telefon de care incerc sa imi tin
Vorbeam recent, chiar in articolul asta, despre dreptul femeii de a boli linistita, in camera si in patul ei, fara grija copiilor si a casei, si fara sot batator la usa din 3 in 3 minute. Cum treaba a fost tare bine primita de mame (de tati nu stiu, ca nu s-au manifestat), m-am gandit
