Autodiversificarea (+Video)

Ruxandra Luca, autodiversificarea

Ma bucur ca in editia de marti a rubricii mele (Prietenii de la 11, Antena 1), am atins un subiect foarte putin spre deloc abordat la TV: autodiversificarea.

Am ales sa prezint experienta Alinei, mama de Alex si blogger la mamamag.ro. Alina si-a autodiversificat puiul si daca te uiti la pofta cu care mananca Alex, stii ca alegerea li s-a potrivit de minune.

Iata cateva informatii despre autodiversificare, prezentate pe blogul Alinei.

Autodiversificarea vs diversificarea clasica

“Autodiversificarea permite copilului sa interacționeze direct cu hrana solidă, fără să fie hrănit de părinte cu lingurița. Tot ce trebuie să facă parintele este să ii dea ocazia bebelușului, încă de la început, să gestioneze singur propria mâncare, sub atenta sa supraveghere, evident, dar fără intervenția acestuia, decât în cazul în care e neaparată nevoie.

Asta înseamnă excluderea piureurilor de legume și fructe și servirea hranei sub forma unor bucăți de mărimea și forma unor degete (finger-food), nu foarte moi, ușor de apucat și dus la gură. În felul acesta, bebelușul va putea să se servească singur, să studieze, să pipaie, să miroase, să ducă la gură, să mestece și să înghită.  Practic părintele nu deține controlul ci copilul, care decide cât și cum manâncă, o face pentru propria lui plăcere și nu forțat de un adult.

Știu, majoritatea oamenilor nu înțeleg deloc cum funcționează treaba asta. Din păcate, în mentalul colectiv e împământenită ideea că bebelușii sunt niște ființe neajutorate care nu sunt capabile să înteleagă și să facă nimic de unii singuri. Nu trebuie decât să ne urmărim propriul copil și să observăm că de fapt el vrea și poate să realizeze o mulțime de activități, dacă i se dă ocazia.

Beneficiile autodiversificarii

Atunci când bebelușul ia parte la mesele zilnice în familie și este lăsat să mănânce singur încă de la început, cu ajutorul propriilor mânuțe sau cu tacâmuri, fără a fi hrănit de un adult, avantajele sunt multiple:

  • are o relație sanatoasă cu mâncarea. Daca familia are o alimentație sănătoasă, sunt șanse mari ca si copilul sa imite obiceiurile alimentare ale adultilor si să nu faca mofturi la mâncare;
  • își dezvoltă motricitatea fină și coordonarea mână-gură;
  • observă cu atentie mișcările făcute de cei mari șă învață să manance cu tacâmuri foarte devreme, în jurul varstei de 1 an sau chiar mai repede;
  • învață despre alimente, despre textura, miros, culoare, formă. Va cunoaște fructele și legumele și le va deosebi;
  • ora mesei este una plăcută, fără tensiuni și nervi iar parintele nu e nevoit să apeleze la diverse artificii ( tabletă, telefon, inventarea de jocuri cu bucățele de mâncare) pentru a- l determina pe copil să mănânce. Fiecare membru al familiei se bucură liniștit de mâncare;
  • ieșirile în familie, vizitele, picnicurile sau mesele la restaurant sunt mult mai relaxante. La restaurant se pot comanda din meniu diverse preparate fierte, la abur sau coapte la cuptor. Dacă copilul are între 6-12 luni, roagă  ospătarul să transmită bucătarului să nu pună sare, zahăr sau miere. Când se pleacă la drum, în vizite sau la iarbă verde, nu trebuie decât să te asiguri ca ai la tine câteva gustări sănătoase. Pot fi fructe sau legume curățate și tăiate rondele/felii, brioșe dulci și briose sarate, biscuiți făcuți în casă, mini tarte, etc. Spre deosebire de piureurile facute în casă, sau cele din comerț, aceste gustări sunt de fapt mult mai ușor de servit, fiindcă sunt lesne de apucat în mânuțe și nu manjesc tot în jur.” (sursa: mamamag.ro)

Stiu ca multe mame sunt curioase cum sta treaba cu atodiversificarea si cred ca povestea pe care o prezint in material le va fi de mare ajutor pentru a decide daca li se potriveste sau nu. Si pentru a mai spulbera din miturile si temerile care circula in jurul ideii de autodiversificare.

Autodiversificarea-Video

Apropo, eu sunt mama de puiuti diversificati clasic, dar cred ca asta mic al meu ar fi fost un candidat ideal pentru atutodiversificare. A manifestat dintotdeauna curiozitate si autonomie la masa, asa cum puteti vedea si mai jos. Filmuletul e facut cand inca nu implinise 2 anisori si isi manca singurel, cu mare pofta, portia de paste cu usturoi si rosii. De multe ori refuza sa il hranim noi si prefera sa se descurce cu furculita, cu lingurita sau pur si simplu cu manutele. E o bucurie sa il privesc. <3

Feedbackul a fost extraordinar dupa prezentarea materialului in cadrul editiei de marti a rubricii si asta ma bucura mult.

In poza de inceput sunt micul Alex si mami Alina, iar fotografia e din arhiva personala a Alinei.

LEAVE A COMMENT

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.